In sine activitatea de consilierea spirituala reprezinta iradierea propriului intelect cu variate forme de intelepciune referitoare la cotidian. Urmarile iradierii se concretizeaza in tot felul de mutatii rational-afective ale intelectului care ajuta mai mult sau mai putin la exercitarea vietii in conditii de siguranta si confort.

Din pacate, ca si echivalentul lor biologic, aceste mutatii ale intelectului sunt straine gazdei si pot produce daune severe si pe termen lung. In aceasta situatie de multe ori cautatorul se pomeneste doi inamici pe cap. De exemplu, un habotnic care nu intelege profund detasarea se va lupta cu o nou infiintata lipsa de empatie.

Pentru cei la care consilierea spirituala functioneaza se instituie o contra-tensiune sufleteasca. Unui blazat i se poate oferi o conceptie spirituala ultra abstracta, care, dupa posibilitati, il poate tine ocupat toata viata. Un paradox il reprezinta credinta profunda a consilierilor spirituali ca problemele omului sunt interioare, pusa in fata practicii lor ce inunda auditoriul cu solutii exterioare.

Cu toate acestea cautatorii pot avea numai de castigat din consilierea spirituala daca sunt atenti la cateva aspecte:

– cele mai bune informatii le afli cand pui tu intrebarea. Transformat intr-un receptacul cenusiu pentru discursul consilierului creierul tau va actiona ca in orice alta situatie similara: incercand sa memoreze un maxim ideal din informatia pe care o primeste. Nu te vei alege cu mare lucru. Mai bine, permite-ti sa pierzi fraze si sa verifici tu cu tine ca ai inteles ce tocmai ai auzit. Poti face asta pentru ca aici un se dau examene decat in fata vietii. Daca nu ai inteles intreaba.

– prefera intotdeauna initierile in locul conferintelor. Daca este facuta corect si de persoane bine intentionate, initierea este o cale mult mai scurta pentru ca te pune in posesia instrumentelor in loc sa te puna doar sa te gandesti la ele.