Eu sustin anularea votului, si nu de acum, ci de ani de zile. Au fost peste sase scrutinuri diferite la care am recomandat tuturor sa iasa la vot – dar sa isi anuleze votul.

Cred ca un vot anulat reprezinta adevarata alegere pentru oamenii inteligenti, iar justificarile pentru care anularea nu este buna se pot sumariza in expresia: frica de prosti. In rest, anularea este, dupa parerea mea, singura optiune demna si verticala de exprimare a integritatii personale si refuzul organic de a fi reprezentat de inculti, de parveniti, de hoti si de sarlatani.

Spunea Silviu Dancu pe blogul sau: cei ce anuleaza votul e posibil sa legitimizeze miseii, poate, dar la o privire mai atenta iti dai seama ca neparticiparea ii ajuta si mai tare prin lipsa de responsabilizare. Stiti ce inseamna o participare mica? Inseamna ca oamenii nu sunt interesati de politica tarii lor, ca o duc bine la nivel personal, ca “se descurca ei” si ca au o lume paralela cu realitatea creata de cei aflati la conducerea tarii. Pentru cel votat, fie ca e sarlatan, fie ca e om serios, o participare mica la vot ii usureaza greutatea de pe umeri pentru ca stie ca are putini ochi care se uita la el cu tragere la raspundere. Cei ce stau acasa sau la berica si gratar, fix in ziua electorala, nu fac altceva decat sa bata pe spate prieteneste toti hotii si penalii huliti spunandu-le: “stati linistiti ca ne e bine, avem asa de multa incredere in voi incat nici nu ne intereseaza cum va chiama si ce va propuneti”.

Desigur, exista o teorie, cel putin la fel de argumentata, si pentru statul acasa. Doar ca varianta aceasta, cu statul acasa, este pur si simplu stricata in interior si degeaba se incearca ambalarea ei in tot felul de idei frumoase precum dreptul la alegere, majoritatea tacuta si alte aberatii manipulatoare si creatoare de senzatii caldute si neclare. Traitul intr-o democratie iti ofera libertate, linistea zilei de maine, incredere in viitor, eliberarea de sub frica de a gandi si de a vorbi si, in schimbul acestora, iti cere doar sa pariticipi la crearea lumii in care traiesti. E simplu, suntem asa de multi incat ideea initiala de consultare constanta a poporului a ajuns nefezabila si, de aceea, nu ti se cer decat doua ore cu tot cu drum, o data la cativa ani, sa iti alegi reprezentantul. Prin neprezentare iti refuzi rolul pe care societatea democratica ti l-a incredintat. Adevarata modalitate de a nu alege pe nimeni este anularea votului.

Nu conteaza ca legea electorala nu ia in calcul numarul de voturi anulate si ca majoritatea va fi numarata din voturile valabile. Conteaza mesajul. Nu are nici o importanta ca posturile TV corupte nu vor trambita numarul de voturi anulate, noi avem media alternativa si orice om poate afla acest numar al voturilor anulate, il poate posta pe blog sau lipi pe geamul de la intrarea in bloc, iar cu cat acest numar de voturi anulate este mai mare, cu atat este mai greu de fraudat sau de ignorat.

Poti sa nu gasesti o solutie singur, nu e vina ta pentru ca tu ai familie, cariera, aspiratii si drumul tau in viata, e vina lor ca nu iti ofera o solutie, asa ca anuleaza-ti votul ca sa le spui ca sunt indolenti.

Poti sa nu te pricepi la politica si chiar sa nu stii cum functioneaza statul de la A la Z, e vina lor ca nu stiu sa iti explice, e vina lor ca au facut totul complicat in mod inutil, anuleaza-ti votul ca sa le spui ca sunt subversivi.

Poti sa te simti obosit de douazeci de ani de incercari ratate, nu e problema ta pentru ca ai trecut print-o tranzitie care fie ti-a distrus munca de o viata – fie ti-a incurcat tineretea, e vina lor ca nu au stiut sa fie verticali pana la capat, anuleaza-ti votul ca sa le spui ca te-au dezamagit cu totii.

Poti sa vrei sa faci o friptura, fiindca mai mereu de alegeri e sore si cald, insa rupe-ti din zi doua ore cu tot cu drum si apoi vei vedea ca intra mai bine berea cu carnita, dupa ce spiritul tau de om s-a manifestat si prin vocea stampilei a zis ce a avut de zis, iar daca faci acest gest te sfatuiesc sa iti anulezi votul, ca sa le spui ca un breloc, un kil de faina si unul de ulei nu cumpara viitorul copiilor tai, nici nu spala trecutul plin de munca silnica al bunicilor la colectiv si nici nu sterge rusinea pensiilor lor de zece lei – dupa ce si-au rupt spatele la CAP.

Poate esti nostalgic si in felul tau ai dus-o mai bine “inainte”, o fi fost asa, dar mergi la vot si anuleaza-ti votul si spune-le ca nici macar paine si circ nu stiu sa iti ofere.

Poate esti baiat de baiat, e ok nu trebuie sa spui “la nimeni”, daca tu cu asta defilezi da-i inainte si anuleaza-ti votul si spune-le ca nu stiu ce e aia onoare de cartier cand uiti de unde ai plecat si cine te-a adus acolo sus.

In alta ordine de idei, anuleaza-ti votul pentru ca acum ai de ales numai dintre polticieni, nu dintre oameni, si cat timp va fi asa nici unul nu merita votul tau.

De ce? Pentru ca nici nu ar trebui sa existe denumirea de politician intr-o societate democratica. Democratia este o forma de delegare a responsabilitatilor sub forma reprezentarii, dar daca cei alesi sunt dintr-o singura categorie – aceea a politicienilor – atunci ei reprezinta decat politicienii. Nu mai sunt medici, programatori, avocati, croitori, sudori, soferi, artisti, manageri et cetera – ci sunt politicieni si atat, iar asta este groaznic. Acest lucru probabil ca se vede cel mai bine in tari mai mari si mai prospere, cum ar fi SUA, unde politica s-a profesionalizat atat de tare incat nu mai are nici o legatura cu poporul, ci doar cu minimul necesar de aparente necesare reprezentarii legitime.

Ca om poti sa te pricepi la politica, poti sa studiezi politica si poti sa faci politica, dar in nici un caz nu poti sa fii “politician”. Daca esti, daca te numesti sau daca esti numit politician, ia-o ca pe o jignire, pentru ca in esenta asta este, un cuvant din argou.

Revenind, anularea in masa a voturilor este un semnal pasnic de nemultumire profunda. Este modalitatea democratica de a invita la reflectie si de a avertiza clasa politica ca poporul care o sustine material si spiritual nu se mai simte reprezentat de ea. In schimb, absenteismul inseamna nepasare.

Cand eram la scoala erau doua feluri de colegi care aveau note proaste la o materie: cei care nu intelegeau ce li se preda, si de aceea nici nu puteau invata, si cei care, dintr-un teribilism daunator, refuzau orice fel de participare – practic nu acordau nici zece minute din viata lor ideii ca sunt la scoala. Cei care nu intelegeau era mult mai putini si de obicei aveau probleme la o materie in timp ce la alta, cel mai adesea straluceau. Ceilalti treceau clasa cu flori si cadouri la corijenta. In societatea democratica ziua electorala imi aduce aminte constant de repetentii din scoala de fiecare data cand vad prezenta la vot si poienile pline de plastic lasat in urma de absenti.