# Deziluzia

- Link: https://www.andreidraganescu.info/2013/03/20/deziluzia/
- Published: 2013-03-20T08:58:04+03:00
- Author: Andrei Draganescu

Unda care ma poarta a inceput in ziua creatiei si nu se va sfarsi niciodata – pentru
ca pur si simplu nu a inceput niciodata. Nu am fost creat ci am inceput sa exist
deoarece voia Divina a rezonat in asa fel.

Dupa fiecare ciclu imi pastrez identitatea dar nu memoria deoarece rezonanta dintre
voia Divina si prezenta Divina incapsuleaza memoria. Eu ca fiinta nu voi fi diferit
atata timp cat sunt in aceeasi conditie. _Conditia trebuie alterata_. Daca voi reusi
sa imi maresc vibratia o alta unda ma va purta – dar nu voi mai fi acelasi, asadar
nici un merit de nici un fel nu imi va fi oferit atunci. Invierea intr-o noua dimensiune
a existentei presupune lipsa oricarei pozitii speciale.

Foarte probabil vietile mele au durat un numar aproximativ egal de ani. Foarte probabil
am ales aceleasi alegeri. Cand vibratia a fost mai joasa, am ales aceleasi alegeri
pe care le puteam alege acolo. Si invers. Variabilele sunt toate stabilite cand 
alegi.

Predeterminarea exista in gratia divina care o rearanjaza permanent in forma initiala,
in timp ce predispozitia este rezultatul mereu schimbator al propriei noastre judecati
despre noi insine, auto judecata, sentimentul de liber arbitru. Am darul liberului
arbitru. Liberul arbitru decide marimea parametrilor. Prin liberul arbitru se manifesta
auto judecata.  La varf ma voi judeca singur si imi voi stabili predispozitiile 
viitoare. Pregatirea pentru ele incepe in aceasta viata cu asa numita “Batranete”.

Multumirea este o trasatura redobandita in viata, care face auto judecata mai limpede.
Totusi, judecata are loc numai in voia Divina de aceea nu voi putea sa asist ca 
martor pentru ca nu lasa urme in prezenta Divina.

Pentru orice inger a existat o cadere. Pentru orice demon a existat o salvare. Ca
om exista amandoua pentru fiecare dintre noi. Imortalitatea presupune cadere sau
salvare – adica integrarea intr-o noua dimensiune cu lipsa repetarii aceleiasi experiente.
Uneori amplitudinea sau frecventa creaza doar o rezonanta pasagera si voi exista
in alte dimensiuni pentru durate scurte de timp.

Ecuatia existentei: functiile care te genereaza vor fi mereu multiplii ai acelorasi
constante stabilite la creatie cu variabilele stabilite la judecata. “Eu sunt” presupune
voia Divina. “Eu exist” presupune prezenta Divina. “Eu traiesc” presupune liber 
arbitru.

Totul este o rezonanta intre voia Divina si prezenta Divina. Rezonanta produce o
unda. Aceasta unda este viata. Frecventa undei determina dimensiunea vietii; amplitudinea
predispozitiile simtite ca destin. Undele scurte colapseaza si undele lungi creeaza
unde noi.

**Asadar, nimic nu este. **_Sunt calm deoarece sunt etern._